Mihai David (n. 21 mai 1886, Negresti-Vaslui – d. 26 iunie 1954, Iasi) – a fost un geograf si geolog roman, membru corespondent al Academiei Romane, fost rector si ctitor al geografiei moderne la Universitatea din Iasi. A adus contributii importante la dezvoltarea geomorfologiei in Romania.
Mihail David s-a nascut in familia modestului factor postal si mic negustor din Negrestii Vasluiului. Dupa cuvenitul popas in scoala primara din localitatea natala, Mihail David a devenit elevul bursier ce avea sa termine Liceul Internat din Iasi, ca sef de promotie, in anul 1906. In acelasi an s-a inscris ca student la Sectia de Stiinte Naturale de la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Iasi, luandu-si licenta in anul 1910. Aici a avut profesori straluciti si a fost fascinat de personalitatea lui Ion Simionescu de care s-a atasat temeinic si care, la randu-i, pretuindu-l in mod deosebit, l-a adus ca asistent la Catedra de geologie si paleontologie. Cum in acea vreme I. Simionescu suplinea si Catedra de geografie, a fost si M. David numit preparator-desenator (1 noiembrie 1913) la aceasta catedra, post in care a ramas si in vremea cand devenise titular G. Valsan, demisionand in 1920, cand i s-a incredintat suplinirea catedrei „Sa-si gaseasca cineva calea vietii lui e lucrul cel mai de pret in lumea asta” scria Mihai David, intr-un omagiu dedicat lui Simion Mehedinti, in 1939, dupa ce el isi gasise demult si isi urma calea stiintifica, gratie marelui Ion Simionescu.
Dupa absolvirea facultatii, in 1910 a avut marea satisfactie de a deveni coleg de cancelarie cu fostii sai profesori de la Liceul Internat din Iasi, unde a predat Stiintele naturale pana in anul 1912, cand a fost incadrat ca asistent suplinitor la Catedra de Geologie si Paleontologie de la Universitatea din Iasi, revenind alaturi de iubitul lui magistru – I. Simionescu. A satisfacut serviciul militar la Regimentul 4 Vanatori, Iasi, urmand apoi Scoala de ofiteri de rezerva la Bucuresti.
Vremurile erau tulburi si, in 1913, a fost mobilizat facandu-si datoria de ostas incat a fost decorat cu Avantul Tarii. In acelasi an, la 1 noiembrie a fost numit preparator-desenator suplinitor la Catedra de Geografie, care ramasese vacanta prin moartea, in 1911, a lui Stefan Popescu si era suplinita de I. Simionescu. A fost acesta un moment de rascruce, care a dat o noua orientare caii pe care si-o alesese sub inraurirea maestrului sau. De acum inainte, viata si activitatea lui M. David se vor impleti tot mai strans cu destinele geografiei iesene.
Soarta a vrut sa-l mentina inca puternic ancorat in domeniul geologiei deoarece, la 15 ianuarie 1913, a fost numit suplinitor la Catedra de Geologie si Paleontologie, unde a predat si cursul de Agrogeologie la Sectia agricola pana in anul 1916, cand a fost mobilizat din nou. Ca ofiter, cu gradul de capitan in rezerva, a participat activ la razboi, la un moment dat fiind luat prizonier dar a fost eliberat de bravul sau caporal incat au luat ei prizonieri pe inamici. Episodul este mentionat pe o fotografie pe care i-a dat-o ostasului, ca semn de recunostinta. Pentru participarea la campanie a fost decorat cu Razboiul de Intregire – bareta Ardeal, cu Egreta Mihai Viteazul si cu Coroana Romaniei (cavaler).
Revenit la viata civila, si-a continuat activitatea la Facultatea de Stiinte, pregatindu-si doctoratul in geologie pe care l-a luat in mod stralucit cu teza „Cercetari geologice in Podisul Moldovei”, in iunie 1919. Se parea ca ii este definitivata calea pe taramul geologiei dar nu a fost asa deoarece la 1 ianuarie 1920 a fost numit suplinitor al Catedrei de Geografie care ramasese vacanta iarasi prin plecarea, la Cluj-Napoca, a lui George Valsan.
De data aceasta cariera universitara a lui M. David s-a inscris mai temeinic in domeniul geografiei, fara parasirea definitiva a geologiei.
Devenit suplinitorul catedrei, i se aproba demisia din postul de asistent desenator de la Catedra de Geografie, la 1 februarie 1920, dar, in acelasi an, primeste doua numiri noi la catedra de Geologie si Paleontologie: asistent provizoriu, la 1 aprilie si sef de lucrari (insarcinat), la 1 octombrie. Tot in acel an, a inceput sa suplineasca si conferinta de Agrogeologie (devenita, in 1929, Catedra de Agrogeologie si pedologie), predand cursuri studentilor de la Sectia Agricola pana in anul 1930, cand aceasta catedra a inceput a fi suplinita de catre Nicolae Florov. A mai suplinit Catedra de geologie in perioada 1929-1931 si apoi in 1941-1944.
Numit profesor la Catedra de geografie, M. David si-a concentrat toate fortele si priceperea pentru organizarea temeinica a invatamantului si a cercetarii geografice, fara a rupe legaturile cu geologia.
Putem aprecia ca benefice imprejurarile care au facut ca M. David sa-si desfasoare activitatea in domeniile inrudite ale geologiei si geografiei, intrucat a legat strans geografia ieseana de geologie si de stiintele naturale pe plan didactic si a folosit cu mult succes metodele geografice pentru descifrarea structurii geologice, precum si datele geologice pentru explicarea realitatii geografice in cercetarea stiintifica.
Preluand Catedra de geografie, M. David a fost nevoit sa porneasca de la un teren aproape gol in materie de organizare deoarece nu mostenise decat o sala cu un dulap si cca. 100 de carti, fara nici un fel de material didactic, dupa cum a marturisit el insusi mult mai tarziu. Intrucat in anul universitar 1924-1925 numarul studentilor Sectiei de Geografie ajunsese deja la 114, M. David a obtinut inchirierea unei cladiri in str. Codrescu, Nr. 11 in care a organizat Laboratorul de geografie cu o sala de curs si de lucrari practice, o biblioteca, o sala de material didactic si cabinete pentru cadrele didactice. Abia in 1934 i s-a repartizat Sectiei de geografie, mai intai provizoriu si apoi definitiv, un spatiu adecvat in aripa noua a cladirii universitatii. Impreuna cu colaboratorii, M. David a organizat temeinic acest spatiu dotandu-l cu mobilier trainic si perfect adecvat, cu numeroase carti, reviste de specialitate, harti, planse, instrumente si aparate necesare procesului didactic si cercetarii stiintifice.
A organizat o biblioteca de specialitate si un laborator fotografic, incadrand un excelent fotograf care a realizat o impresionanta colectie de fotografii documentare. In felul acesta, M. David a reusit sa creeze o baza materiala care asigura conditii optime procesului didactic si cercetarii stiintifice.
Din 1920 si pana in 1944, M. David a predat cursuri de Geografie fizica generala si de Geografia Romaniei. Trei dintre studentii sai – Gh. Filip, I. Dandescu si I. Gugiuman – au litografiat cursul despre Atmosfera (1930) si pe cel de Morfologie terestra (1933). Din aceste cursuri si din marturiile unora dintre fostii sai studenti, rezulta ca prelegerile lui M. David se caracterizau prin claritate, logica impecabila si imbinau analiza profunda cu largi sinteze care ofereau studentilor intelegerea cauzala a realitatii geografice. Pentru ilustrarea si exemplificarea faptelor, el recurgea la numeroase exemple din Romania, dupa observatiile proprii.
Pentru aprofundarea cunostintelor, a organizat un seminar in cadrul disciplinei Geografia Romaniei. Studentii prezentau lucrari cu subiecte din geografia patriei si apoi se purtau discutii vii si cuprinzatoare. La seminar participau toate cadrele didactice ale Sectiei de Geografie si, dupa ce discutau studentii, profesorul dadea cuvantul cadrelor, incepand cu cel mai tanar. La sfarsit el facea completari si ample sinteze pe tema discutata. In felul acesta, seminarul stimula atat pe studenti, cat si cadrele didactice sa cerceteze bibliografia si sa mediteze asupra temei tratate. Dealtfel, pentru stimularea participarii studentilor la activitatea geografica, M. David a sprijinit infiintarea, in 1930, a Societatii geografice „Dimitrie Cantemir”.
M. David a condus si lucrari practice, punand accent pe deprinderea citirii hartilor topografice si analiza geomorfologica in teren si in laborator.
O importanta deosebita se acorda excursiilor de studiu organizate cu studentii la sfarsit de saptamana in apropierea Iasului sau in perioade mai lungi (10-18 zile), in timpul verii, in diferite regiuni din tara.
Pentru a intregi pregatirea studentilor, M. David a initiat infiintarea conferintelor de Geografie umana, Geografie regionala, Geografie istorica, Topografie, care au fost incadrate cu specialisti de profil (conf.dr. Gh. I. Nastase, conf.dr. N.Lupu, conf.dr. Emil Diaconescu, conf.dr. Scarlat Panaitescu).
A fost membru corespondent al Academiei de Stiinte din Romania incepand cu 21 decembrie 1935 si membru titular incepand cu 20 decembrie 1936.
In anul 1938, prin Legea de rationalizare a invatamantului superior, la Sectia de Geografie s-au creat doua catedre: Catedra de geografie fizica si Geografia Romaniei, al carei titular a ramas M. David, si Catedra de geografie generala si Geografie umana, a carei suplinire a fost incredintata conferentiarului dr. Gh. Nastase. Totodata insa s-au desfiintat conferintele de Topografie-Cartografie si de Geografie istorica (I. Gugiuman precizeaza ca ar fi fost Istoria geografiei).
Pentru specializarea cadrelor, M. David a obtinut introducerea doctoratului in geografie la Universitatea din Iasi incat, in perioada 1938-1944, sub conducerea sa si a profesorului Gh. Nastase, au fost elaborate 5 teze de doctorat (Gh. Nastase, N. Lupu, V. Tufescu, N. Senchea, I. Gugiuman).<
Deoarece o institutie stiintifica fara o publicatie proprie este muta, M. David a initiat publicarea periodicului Lucrarile Societatii geografice „Dimitrie Cantemir” din care au aparut 4 volume in perioada 1938-1942, vicisitudinile razboiului impunand incetarea editarii.<
Intelegand importanta deosebita a geografiei ca disciplina de invatamant, Mihai David a apreciat ca, pe langa calitatea profesorilor pe care ii pregatea la Universitate, un rol important il au manualele scolare. De aceea a depus eforturi mari pentru asigurarea unei inalte tinute stiintifico-metodice intregii serii de manuale de geografie. Impreuna cu P.N. Mirodescu au elaborat zece manuale de geografie, dintre care noua au fost tiparite in prima editie in anul 1933 si unul – in 1938, fiind scoase apoi numeroase editii. Opt manuale constituiau seria completa pentru invatamantul liceal, iar doua dintre ele au fost destinate scolilor comerciale. Prin calitatea deosebita a tuturor acestor manuale, Mihai David a adus o valoroasa contributie la perfectionarea invatamantului geografic si la ridicarea prestigiului acestei discipline de invatamant.
In afara de activitatea didactica si stiintifica de la catedrele de geografie si geologie, M. David a fost solicitat intens in activitati organizatorice si de conducere, atat in cadrul Universitatii, cat si in afara ei.
In perioada 1922-1933 M. David a functionat si ca director al Caminului de studenti, depunand eforturi sustinute pentru crearea de conditii cat mai bune pentru viata tinerilor, ocupandu-se intens si de educatia lor. Experienta capatata a valorificat-o apoi ca membru al Comisiei caminelor si cantinelor studentesti a Senatului Universitatii, in perioada 1933-1937.
Apreciindu-i calitatile de bun organizator si integritatea morala, la 1 decembrie 1926 Senatul Universitatii l-a numit Administrator-delegat al Universitatii, functie pe care a onorat-o pana la 1 octombrie 1929. Facultatea de Stiinte l-a delegat ca membru al Senatului Universitatii pentru perioada 1938-1941.
In urma gravelor evenimente politice din ianuarie 1941, prin Decretul Nr. 167 a fost numit rector al Universitatii din Iasi cu incepere de la 29 ianuarie. Aceasta a fost o sarcina foarte grea deoarece trebuia sa asigure desfasurarea normala a activitatii academice intr-o atmosfera politica tulbure si apoi in conditii de razboi.
In calitate de rector, M. David s-a straduit sa asigure conditiile necesare desfasurarii procesului instructiv-educativ si de cercetare stiintifica, a facut interventii sustinute pentru obtinerea de fonduri, a ajutat studentii lipsiti de mijloace materiale si i-a incurajat pe cei merituosi, a aparat interesele cadrelor didactice, dand dovada de omenie si de curaj civic.
In primavara anului 1944, cand Iasul a intrat in zona frontului, a fost nevoit sa organizeze evacuarea Universitatii, cu tot personalul si cu toata averea ei materiala. In acest fel, Catedra si Laboratorul de geografie au ajuns la Zlatna, in Muntii Apuseni. Acolo i-a parvenit lui M. David ordinul prin care, incepand cu data de 22 octombrie 1944, era demis din invatamant, fiind astfel printre primele victime ale epurarii pe motive politice.
Pe langa vasta sa activitate didactica si organizatorica, M. David a desfasurat si o intensa munca de cercetare stiintifica, aducand valoroase contributii la cunoasterea geologiei si geografiei unor insemnate regiuni din teritoriul patriei. In urma unor asidue observatii de teren si cercetari de laborator, el a elaborat scheme logice de descriere si interpretare a evolutiei reliefului in lumina teoriei ciclurilor geografice pentru Podisul si Subcarpatii Moldovei, pentru Carpatii Orientali si pentru Podisul Transilvaniei. Multe dintre observatiile lui s-au dovedit reale si unele interpretari sunt acceptate si astazi.
Valoarea sa stiintifica a fost recunoscuta de timpuriu, prin alegerea sa, in 1922, ca membru al Comitetului Societatii Regale Romane de Geografie si a fost consacrata prin alegerea, la 31 mai 1935, ca membru corespondent al Academiei Romane. A fost si membru titular al Academiei de stiinte din Bucuresti. La 1 aprilie 1944 a fost numit membru permanent al Institutului de Geografie, la a carei fondare contribuise si el. Conducand Sectia Iasi a Institutului, a organizat cu regularitate sedinte de comunicari, prezentand el insusi lucrari originale si participand, cu inalta sa competenta, la dezbateri.
Demis in 1944, M. David a fost pensionat abia la 1 noiembrie 1945 dar in 1948 a fost nevoit sa prezinte un amplu si dramatic memoriu pentru a-si apara drepturile in fata unei comisii de revizuire a pensiilor.In 1948 a fost arestat,dar eliberat dupa 4 luni ,cu scuze,ca ar fi fost o greseala.
Din iunie 1952 si pana la 1 mai 1954 a lucrat la institutii de cercetare si proiectare, conducand studiile geotehnice asupra teritoriului orasului Iasi in vederea documentarii planului de sistematizare urbana.
Decesul subit, la 26 iunie 1954, a curmat activitatea profesorului Mihai David, organizatorul invatamantului si cercetarii geografice moderne la Universitatea din Iasi. Geografii ieseni l-au omagiat pe M. David, organizand o sesiune stiintifica la Iasi (21 martie 1986, cu 8 comunicari dintre care 6 prezentate de geografi de la Iasi) iar la 12 mai au participat, cu 3 comunicari, la sesiunea organizata la Academia Romana, la Bucuresti
